Fuga de canicula - partea a II-a

Bun... dupa ce am scapat din haosul de la Balea Lac mergem mai departe. Ne oprim la Cascada Balea dar si acolo era aglomeratie mare asa ca luam o gustarica, ne hidratam si plecam. Punctul final al zilei este o pensiune din Rotbav. Pe drum zarim un camp cu berze. Un utilaj strange recolta. In urma utilajului o armata de berze. Initial am crezut ca aduna ce cade de la utilajul de recoltat, dar mai tarziu cineva ne-a explicat ca se hranesc cu soriceii de camp care raman descoperiti dupa taierea plantelor. Imaginea acelui camp plin cu berze este minunata. Trecem mai departe prin Fagaras. Cum intri in oras, observi ceva care luceste puternic in lumina soarelui. Este turla catedralei. Parerea mea despre aceasta constructie? Ei, dar ce importanta are... 

Ne vedem mai departe de drum si ajungem in Rotbav. Intram pe o straduta si indicatoarele ne indreapta spre un drum de tara. Si mergem...si mergem ... si nu se vede nimic in afara de camp stanga dreapta si mult praf. La insistentele noastre, fii-miu il suna pe proprietar. Domnul Gabor ne incurajeaza sa mergem tot inainte ca ajungem negresit. Si mai mergem ...si mergem si dupa 4 km in sfarsit dam peste pensiunea Rasarit de Soare. Nu cred ca va puteti inchipui ce ochii mari am cascat, cand am vazut locul. Dupa un gard gros de brazi inalti, se ascundea pensiunea. O cladire noua si frumoasa, cu o pajiste si terasa. O pensiune realizata pe bani europeni, care din pacate nu beneficiaza si de un drum european. 

Ne intampina un catel negru, cam slabanog dar vesel nevoie mare. Dupa dragaleala primita de la blanos, ne intalnim in sfarsit cu proprietarul pensiunii. Ne arata locul, ne luam camerele in primire si ne invita la o palinca adevarata. Seara stam la un gratar si povesti pe terasa. Linistea si racoarea ne invaluie. Cum sa mai pleci din acest loc? Cu greu! 
Dupa un somn odihnitor, gazda ne ofera micul dejun si ne pregatim de o noua zi in „fuga noastra de canicula” 
Ati ajuns vreodata in Prejmer? I se mai spune si Prajmar, Preșmer (in dialectul sasesc Torteln, in germana Tartlau, Tartlen, Tortalen, in maghiara Prázsmár) 
Data fondarii si originea asezarii nu sunt cunoscute. Originea slava a numelui romanesc și maghiar al localitatii permite ipoteza ca localitatea actuala a fost precedata de o asezare mai veche de origine slava. Cert este doar faptul ca prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1240, atunci cand regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270), cedeaza biserica din Prejmer cu „toate veniturile și drepturile” sale, capitulului Manastirii Citeaux în Burgundia, abatia-mama a Ordinului cistercian, pentru folosul obstesc al intregului ordin. 

In Prejmer ajung a doua oara si ca si prima data sunt impresionata de curatenie, de cladirile vechi bine intretinute dar si de nenumaratele cuiburi de berze.

Intram sa vizitam biserica fortificata. Racoarea bisericii ne ademeneste. Dupa cateva minute, se aude sunetul minunat al orgii, iar biserica se umple de copii si adulti. Copiii nu poposesc prea mult, nu e stilul de muzica cu care sunt obisnuiti. Noi cei mari stam cuminti si ascultam. Rezonanta bisericii este fantastica.

Ca si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata de la Prejmer a suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii intreprinse de Directia Monumentelor intre 1960 și 1970 ea si-a capatat forma initiala. Constituie cea mai bine pastrata si cea mai puternica biserica-cetate medievala din Estul Europei. In1999, biserica a fost inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. 
Fiindcă Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniti prin pasul Buzau, după ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de aparare in Tara Barsei, a inceput fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata de un sant lat de apa. Cetatea, cladita în forma de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri si inalte de 12 metri, bastioane, porti de fier si poduri care se ridicau. Un drum de straja folosea pentru aprovizionarea luptatorilor de la crenele. Pe langa gurile de foc fixate in ziduri, in cetate se afla un dispozitiv de lupta neobisnuit: vestita „Orga a mortii”. Formata din mai multe arme asezate la un loc, care trageau toate deodata. Ea producea dusmanului o mare panica si pierderi grele. 
Daca ajungeti la Brasov, merita sa faceti un drum si la Prejmer.