Jurnal de tren

Dorul de munte, ne-a determinat sa fugim cateva ore la Sinaia. Cea mai rapida si comoda cale este sa te urci in tren si in aproximativ o ora si jumatate, ajungi la destinatie fara stress. Ba chiar e amuzant. Spre exemplu fazele cand iti cauti vagonul si intrebi un mecanic pe peron cam pe unde ar fi iar el foarte concentrat la ciocaneala si verificarea rotilor iti raspunde: nooooo...mai cautati! :)))
Dupa ce gasesti vagonul, cauti locul. Si cand in sfarsit ajungi la locul scris pe bilet, acesta este ocupat. Pentru a lamuri situatia scoti biletul ...confrunti cu ocupantul locului si daca totul e limpede, se fac permutarile si toata lumea e fericita. Noi am lamurit repede problema. Dar ma uitam la o domnisoara cu o mutrita cam aeriana care in loc sa isi caute locul, a preferat sa se aseze la intamplare si a fost mutata de vreo 3 ori, evident fara sa comenteze prea mult dar deranjand pe toti din jur.
Vis a vis de mine sta un tanar, slabanog, cu jacheta din piele si niste ochelari de soare cu lentile de culoare albastru sidefat. Pentru ca nu i se vad ochii prin lentile, am senzatia ca imi urmareste orice miscare, dar de fapt el cred ca doarme de mult.
Vine controlorul de bilete. E o ea. O tanti patrata, care de abia se strecoara pe culoarul dintre scaune. Si are o voce ...ca o trompetica. Dorind sa fie amuzanta baga texte cand se intalneste cu niste studenti: ai restante? Si ce nota vrei ca sa te trec? Un 10 ?!? Bine ...fie! Faza nu am vazut-o dar am auzit-o si ma gandesc ca acest text subtil a determinat grupul de studenti sa scoata o mica taxa pentru a ...trece "examenele".
Tanti trompetica descopera mai apoi o fetita cu ochelari care citea o carte de povesti: vaaai dar ce avem noi aici?!? Fetita zambeste. Tu sigur nu ai bilet! Ba da! ...are tati!....se ratoieste fetita!
Apare un ospatar de la vagonul restaurant....cafele? rogodele?
Ce mai vreti...avem tot confortul! Si entertainment si miziliculdedimineata...sa tot calatoresti cu trenul! emoticon wink
Nu prea avem gari frumoase. Dar avem o tara minunata. Gata ...se vad muntii! V-am pupat!

Motivationale

Dorintele se implinesc! Ati vrut 16 grade? Ati vrut ploaie? Ati vrut sa va inveliti iar cu paturica? Ei bine...luati de va saturati! E inca August, a 20-a zi a lunii August si noi ne imbracam deja in haine de Octombrie.
Nu ma plang, vi se pare. :)) oricum eram nerabdatoare sa port jacheta pe care am achizitionat-o in vacanta. 
Spre surprinderea mea in metrou este destul de liber. Ma asez confortabil. O descopar langa mine pe tipa cu cartonasele cu citate motivationale. Ia fiecare cartonas, il freaca de pantalon, il citeste si il pune inapoi in teanc. Ma uit cu coada ochiului si nu stiu daca sa ma amuz sau sa imi fac cruce. Toti avem nevoie uneori de ceva care sa ne motiveze, dar sa ajungi sa iti dai pasente cu cartonase pe care sunt tiparite citate motivationale...deja mi se pare exagerat. Nu mai bine iti zambesti in oglinda dimineata si iti spui ca totul va fi bine?
Si tot incercand sa ma gandesc ce ii determina pe oameni sa caute astfel de stimulente, ma trezesc cu o matahala de om ca se aseaza peste mine. Un tip cu ochelari, geanta de laptop si rucsac in spinare a vrut sa se aseze pe scaunul de langa mine, care tocmai s-a eliberat. Isi cere scuze si se aseaza. Mai imi da vreo doua coate de control, isi cere iar scuze. Ma uit la el si ...zic sa zambesc. Se linisteste pret de 3 minute. Ii suna telefonul care era in buzunarul de la pantalon. Si pana se scotoceste mai primesc niste coate. Dom'le una cu motivationale si unul agitat ...iete ce noroc pe mine! :)))
Si afara ploua...ploua si e trecut de ora noua.
Hai ca se inchid usile! Sa aveti zi dupa placul vostru si nu uitati sa zambiti!

16 grade

Jurnal de metrou
Daca saptamana de lucru ar incepe Marti si s-ar termina Miercuri...ei fie Joi, nu cred ca s-ar supara nimeni ...cel putin pe perioada verii. Lumea nu are chef de munca vara. Si de ce ar avea?!? Marea, muntele trimit invitatii pe facebook, de dimineata pana seara. Cat sa zici...nu multumesc! ? emoticon smile Weekend-urile sunt prea scurte si lenea ne cuprinde pe toti rau de tot.

Dupa o zi de Luni in care nici ploaia nu a vrut sa ne deranjeze, a venit Marti cu putin haos, iar Miercuri ... a adus deja toamna. Am trecut de la 35-37 de grade, la 16. Incep sa scotocesc dupa jacheta, pantaloni, pantofi, poate chiar o esarfa. Bun, deci trecem la tinuta de toamna 2015.
Pornesc spre metrou. Pe bancutele de pe aleea cu castani, e liniste. Nu tu un mos...o baba.
Soseste metroul. Aglomeratie. E bine, ne tinem de cald.

Toata lumea este pe pozitii, cu telefoanele in maini, facand echilibristica la fiecare curba sau frana. Mai stiti desenul acela cu evolutia omului ? ... la inceput mai taras, mai in patru labe, ajungem bipezi si drepti ca brazi. Urmatoarea faza ar fi cu omul cocosat si nu de batranete sau de griji, ci a celui cu capul plecat...in principiu datorita smartphone-ului. Suntem ca niste bastonase. emoticon smile

In fata mea doi tineri. Ea il gadi gadi pe el de degetele. Se lipeste toata de el. El ii raspunde din cand in cand cu un sarut dar dupa ce analizeaza toate celelalte exemplare feminine din jurul lui. Ce dragut! Parca ar vrea sa se convinga ca cea de langa el a fost cea mai buna alegere. Oare? emoticon smile
Chiar asa, oare unii isi dau seama vreodata daca au facut alegerea potrivita?
Atentie se inchid usile! Sa va fie ziua asa cum o doriti! ...dar sa fie si cu zambete! emoticon kiss

emoticon kiss

De mere

Jurnal de metrou
Miercuri. Suntem la mijlocul saptamanii. Unii deja si-au consumat bateriile si acum sunt in asteptarea weekendului si fac totul cu o mare lene. Caldura are si ea vina ei.
La miziliculdedimineata, surpriza! Doamna zambareata nu era. In locul ei o blonda cu bonetica pe cap ma ia la intrebari: 
- Ce va dau? 
- O cafea si un strudel cu mere! 
-N-am! 
- Ce nu aveti? 
-Pai ce ati intrebat.
- Dar n-am intrebat nimic; v-am cerut o cafea si un strudel.
- De care?
-De care, ce?
- De care cafea?
-Simpla. Si un strudel...de care aveti.
- Pai de care vreti?
- Cu mere
- N-am decat cu branza.
- Dar cu mere ce aveti?
- Fundite!
- Bine dati-mi o fundita...cu mere!
Sa va spun ce coada se facuse in urma mea?!?
:))))))) mai tata! Asa dialog de dimineata ori te omoara, ori te bine dispune.
E Miercuri. E cald. E lene mare. Azi nu gandim! Cum de ce? De mere! :))
Atentie se inchid usile! Seara cu zambete si racoare sa aveti! 

Gentleman modern

Jurnal de metrou
Pornim din nou motoarele. Apasam un pic pedala de acceleratie si demaram incetisor. E calea cea mai buna pentru a ajunge cu bine la destinatie. 
O iau si eu incetisor spre treburile mele, cu gandul ca va fi o zi perfecta si nimic nu imi va deranja buna dispozitie. Dupa ce ieri m-am minunat, pe buna dreptate, ca in metrou un domn mi-a oferit scaunul fara vreun motiv anume, azi totul a reintrat in normal. Cei ca domnul de ieri, sunt piese rare. Vad zilnic atata mitocanie si indiferenta, incat ma ia cu fiori pe sira spinarii. Cucerirea unei femei se abordeaza astazi cu alte tehnici. Nu mai traim acele vremuri cand domnii isi scoteau palaria in fata unei doamne ( acum e desuet ... palaria nu mai e la moda). Nu se mai ofera acele buchete mari de flori, insotite de biletele de amor, de apreciere, de poezii ( cica bugetul sau timpul nu mai permite ). Cuvintele nu mai au gingasie. Acum daca o femeie se impiedica, exista sansa minima sa ii sara un cavaler in ajutor sau sa gaseasca in preajma o trupa de "masculi" care sa strige dupa ea cu minunatele apelative: papusa, printeso, fa impiedecato, dupa care rad zgomotos in cor.
Ce-i drept nici femeile nu mai sunt ca pe vremea bunicii. Femeia de azi se doreste puternica, sofisticata si atotstiutoare. Multe dintre femei uita sa fie gratioase, gingase, intr-un cuvant uita sa fie femei. Deci, pana la urma cine greseste? Hmmm...
Si cum va spuneam azi am revenit la normal. Un individ pe care eu il banui de misoginism, in fiecare dimineata, se arunca ca boul cu coarnele inainte sa prinda loc pe scaun. Se uita stand pe scaun dupa toate fustele care ii trec prin fata ochilor, iar cand e sa fie cavaler se face ca nu vede nimic. Cand se apropia trenul de Piata Victoriei, ma ridic de pe scaun, ma tin de bara pentru orice eventualitate. Langa mine Mr. Misonesiboulus. Opreste metroul si cand sa inaintez, simt ca dumnealui se grabeste si cu un cot vrea sa ma impinga mai incolo. Zau? Ei bine ...sa moara Bibi daca te las...si cotul meu s-a intersectat gratios cu mutra lui. 
Dar vaaaai ....mi-am cerut scuze tot gratios...si l-am lasat sa ma admire din ....
Hai ca se inchid usile! Seara minunata sa aveti! 

Haos cu turisti

Jurnal de metrou
E Vineri ! E ziua in care ... toata lumea capata chef de viata! 
Ma rog...mai putin tanti care sta langa mine. E botoasa. Din cand in cand se uita la ce scriu si banuiesc ca sta prost cu vederea.. isi lungeste gatul, se incrunta si devine botoasa. Madam, stai sa termin de scris si iti pun tableta sub nas! Bai nene, unii pur si simplu trebuie sa stie tot ce face vecinul. In fine... cred ca asta e menirea lor. :) Ajung la Eroilor, astept pe peron, cuminte sa apara monstru din tunel si cand colo o trupa de turisti invadeaza peronul. Geamantane, genti, papornite, lume vesela si galagioasa, toate imi aduc aminte de anii de liceu, cand plecam in excursii. Parca nu mai conta nimeni pe lumea asta. Eram noi si veselia debordanta. Pentru cateva ore uitam de cicaleala parintilor, de lectii, de orice nu ne placea. Dar sa revin la peronul de la Eroilor...
Vine si metroul. Lumea se grupeaza. Se deschid usile de la metrou. Momentul seamana cu apocalipsa in stil balcanic. Buluceala mai mare nici ca am vazut. Parca erau la concurs, cine prinde mai repede un loc pe scaun. Toate bagajele erau trase, impinse, zburate, trantite. Tipau unii la altii, care si cum sa se organizeze. Si cand se anunta -atentie se inchid usile...si credeam ca totul se calmeaza, un bulache isi da seama ca nu a luat metroul care trebuie si incepe sa se agite printre papornite. Dupa cateva secunde se potoleste si ramane priponit de bara, cu o fata care cersea mila. M-a cuprins si pe mine agitatia...si incep sa ma uit daca am luat si eu trenul potrivit. :)))) mai nene! Astia mi-au dereglat feng shuiul! Hai gata ... zic sa ne calmam!
Observ o tanti ...cam 60 de ani...dolofana...cu tricou roz ...very mulat ...si pe care scrie La vie e belle! Dom'le are dreptate! Viata e roz...e frumoasa....indiferent de ce scrie la horoscop sau pe tricou.
Atentie se inchid usile! Zambiti, iubiti si mai dati-le in colo de probleme, de kilograme in plus sau in minus, de fire de par alb sau ce altceva va mai streseaza.
Weekend excelent sa aveti! 

Intre vis si realitate

Jurnal de metrou
Ce faci cand felinarul din coltul strazii iti lumineaza noapte de noapte chipul visator? Sa nu-mi spuneti ca am nevoie de jaluzele sau draperii...pentru ca am. E vara e cald, deci dormim cu geamul deschis. Lumina imi bate direct in ochi. Afara fulgera, tuna si ploua. Si tot uitandu-ma la felinar, incercand sa-mi astampar dorinta de a arunca cu un bolovan in el, adorm. Din aceasta combinatie a aparut si visul meu... lumina felinarului de fapt era soarele si eu eram pe o plaja cu palmieri...si valurile marii mangaiau nisipul. Si uite cum din ceva care ma enerva, am ajuns sa visez frumos. Dar cum tot ce e frumos dureaza putin, lumina s-a stins, ceasul a sunat, iar eu imi incep ziua putin dezamagita. Dar totusi zambesc. Au disparut toate exact ca duhul din lampa lui Aladin. A facut ...puuuf si au disparut! Dar diseara iar se aprinde becul! Ha!
Sunt in drum spre serviciu. Metroul e plin. La 8 dimineata toti suntem inca intre vis si realitate. Unii morocanosi, altii nepasatori, altii ...
O noua zi, noi provocari! Hai sa ne fie ziua frumoasa!

Zambim sau mancam lamai?

Jurnal de metrou
Incep sa cred ca se dau lamai pe gratis! altfel cum sa imi explic atatea mutre acre pe care le vad de azi dimineata. Inteleg ca suntem cu canicula pe noi, ca toti am vrea sa fim in varf de munte sau pe un iaht, dar daca stam mofluzi tot nu ajungem unde visam. Am zambit azi si motanului din dotare, desi nu stiu daca lui chiar ii pasa. Am zambit cand am alergat dupa metrou si el mi-a facut in ciuda si mi-a inchis usa in nas. Am zambit bebelusului somnoros langa care am stat de dimineata si mi-a zambind si el. Vanzatoarea de la mizilicul de dimineata a inceput sa imi zambeasca. Deja avem o "relatie" prietenoasa ...doar ne vedem aproape in fiecare zi. Am zambit sorbind din cafea si multumind in gand celui care a inventat aceasta licoare minunata. Ok...recunosc m-am acrit si eu la mutra cateva secunde, cand un tanar inalt ca bradul venea din sens opus, pe partea mea de drum si desi m-a vazut nu a vrut sa se dea la o parte ...de a trebuit sa pun o frana brusca ca sa nu ma ciocnesc de el. Gaga fraier care are senzatia ca genul asta de atitudine o sa rupa gura targului.
Si am zambit si cand doamna de la banca mi-a spus ca azi sunt foarte sexi :D :)))
Aaaaa si am zambit cand in farmacie am stat la o coada de vreo 15 minute dar in fata mea era o mama cu un nou nascut pe care il alapta.
Si da am zambit cand am primit un mesaj azi de la o persoana pe care nu o cunosc, dar mi-a multumit pentru bancurile postate si pentru ca o relaxeaza dupa o zi grea.
Viata nu e roz bombon, nici a mea si nici a voastra dar atunci cand zambim devenim mai frumosi si mai optimisti. Ce ziceti? Incercati si voi?
Atentie se inchid usile! Seara minunata sa aveti! ... cu zambete si multa relaxare! :)