Jurnal de metrou la sfarsit de sezon :) in curand vine vacanta!
Pe la inceputul acestui an, am inceput sa scriu despre ceea ce vad zilnic in jurul meu. Experienta pe care o am in fiecare zi in calatoria cu metroul poate fi banala dar si foarte amuzanta sau ...uneori socanta. In fiecare zi am privit oamenii din jurul meu, am adunat ganduri, am carcotit, am zambit. E un amalgam de stari care m-au incercat. Nu reusesc mereu sa cuprind tabloul complet. Lumea este in miscare continua. Dar uneori "fotografiez" ceea ce imi atrage mai mult atentia. Sunt oameni care stiu sa fie frumosi si la prima ora dar si dupa o zi istovitoare de munca. Altii sunt aerieni si nepasatori. Iar in categoria care trece detasat pe locul I ...sunt cei care reusesc sa faca orice sa iti puna si ultima picatura de rabdare la incercare.
V-am spus mereu ca e interesant sa ai timp sa observi lumea din jurul tau desi ajungi in anumite momente sa te intrebi daca si cine mai e normal, tu sau ei? Cand ai langa tine cate un personaj pasionat de convorbiri telefonice si mai sta prost si cu auzul, cum sa te faci ca nu-l remarci? Cand ai langa tine un personaj pe care l-ai putea confunda usor cu o meduza, cum sa nu-l remarci? Cand ai langa tine un personaj care miroase ca depozitul de ceapa si cartofi la un loc....poti sa te faci ca ploua? Ei ... ai putea, dar trebuie sa fii stana de piatra :))
Azi in fata mea "trona" un tip imbracat cu un tricou pe care avea imprimat personajul de desene animate... Garfield. E motanul acela portocaliu, gras si lenes. Tipul asta semana perfect cu Garfield. Cam blonziu, cam durduliu si cu o mutra care parca era facuta sa cerseasca....mancare. Eram pe cale sa ii spun cat de bine i se potriveste tricoul ....dar am ajuns la Eroilor si a scapat omul necomplimentat :D
Mai tineti minte discutia despre fetele cu sprancene mirate ?!? Ei o duduie "mirata" era sa ma dea cu rotile in sus. Astept cuminte sa se deschida usile si cand sa fac pasul, domnisoara cu pricina apare de niciunde ... ma impinge intr-o parte si se repede la un scaun liber. Ma uit la ea ... si ... ma pufneste rasul. Sprancenele erau din alt film :)))) zau! Saraca, era asa...mirata! Sprancenele erau conturate puternic...in spre mijlocul fruntii.
Gata! Pun punct momentan carcotelilor mele.
Atentie se inchid usile! Urmeaza vacanta !
Pe la inceputul acestui an, am inceput sa scriu despre ceea ce vad zilnic in jurul meu. Experienta pe care o am in fiecare zi in calatoria cu metroul poate fi banala dar si foarte amuzanta sau ...uneori socanta. In fiecare zi am privit oamenii din jurul meu, am adunat ganduri, am carcotit, am zambit. E un amalgam de stari care m-au incercat. Nu reusesc mereu sa cuprind tabloul complet. Lumea este in miscare continua. Dar uneori "fotografiez" ceea ce imi atrage mai mult atentia. Sunt oameni care stiu sa fie frumosi si la prima ora dar si dupa o zi istovitoare de munca. Altii sunt aerieni si nepasatori. Iar in categoria care trece detasat pe locul I ...sunt cei care reusesc sa faca orice sa iti puna si ultima picatura de rabdare la incercare.
V-am spus mereu ca e interesant sa ai timp sa observi lumea din jurul tau desi ajungi in anumite momente sa te intrebi daca si cine mai e normal, tu sau ei? Cand ai langa tine cate un personaj pasionat de convorbiri telefonice si mai sta prost si cu auzul, cum sa te faci ca nu-l remarci? Cand ai langa tine un personaj pe care l-ai putea confunda usor cu o meduza, cum sa nu-l remarci? Cand ai langa tine un personaj care miroase ca depozitul de ceapa si cartofi la un loc....poti sa te faci ca ploua? Ei ... ai putea, dar trebuie sa fii stana de piatra :))
Azi in fata mea "trona" un tip imbracat cu un tricou pe care avea imprimat personajul de desene animate... Garfield. E motanul acela portocaliu, gras si lenes. Tipul asta semana perfect cu Garfield. Cam blonziu, cam durduliu si cu o mutra care parca era facuta sa cerseasca....mancare. Eram pe cale sa ii spun cat de bine i se potriveste tricoul ....dar am ajuns la Eroilor si a scapat omul necomplimentat :D
Mai tineti minte discutia despre fetele cu sprancene mirate ?!? Ei o duduie "mirata" era sa ma dea cu rotile in sus. Astept cuminte sa se deschida usile si cand sa fac pasul, domnisoara cu pricina apare de niciunde ... ma impinge intr-o parte si se repede la un scaun liber. Ma uit la ea ... si ... ma pufneste rasul. Sprancenele erau din alt film :)))) zau! Saraca, era asa...mirata! Sprancenele erau conturate puternic...in spre mijlocul fruntii.
Gata! Pun punct momentan carcotelilor mele.
Atentie se inchid usile! Urmeaza vacanta !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu