Vine vara bine imi pare...in gradina am avut o floare! Reabilitarea blocului a inceput pe 15 noiembrie anul trecut. And keep going! In gradina au aparut noi forme de relief iar trandafirii habar nu am pe sub ce betoane mai sunt. O noua era se arata la orizont...Reabilozoic!
Dar ajung si azi la metrou ... si binenteles ca am si o carcoteala.
Gara de Nord, se deschid usile si printre picioarele calatorilor apare un catel, alb, flocos, foarte zglobiu si dornic sa cunoasca pe toata lumea. Eu in schimb ma uitam sa vad care e stapanul catelului. In sfarsit apare si stapana. O femeie la vreo 70 de ani insotita de un domn cam de aceasi varsta. El cu un geamantan mare, se repede sa prinda singurul loc liber. Doamna, ma rog e cam impropriu spus doamna, vede pe locul de langa sotul ei, un pusti cu rucsacul in brate. Nu se gandeste prea mult si il ia pe pusti de maneca si ii face semn sa se ridice. Saracul baiat nu a apucat sa riposteze si se vede ridicat in picioare de madam Saciz. In continuare acel catel flocos cauta dragaleala celor din jur. Ma uit cu dispret total la cucoana, in primul rand pentru felul in care s-a purtat cu pustiul si in al doilea rand pentru animalul care era total debusolat. Intr-un final cucoana isi da seama ca mai are si cainele dupa ea si il ia in brate.
Am coborat din metrou dar toata povestea mi-a lasat un gust amar. Stiu ca pustiul ar fi putut sa ofere locul de buna voie, dar cu ce drept il iei tu de maneca si ii mai faci un semn cu atata dispret, sa iti dea locul? Se spune ca daca nu ai un batran sa iti cumperi. Nu cred ca ar dori cineva asa batrani nici pe gratis!
Atentie se inchid usile! Urmeaza statia ... Speranta!
Hai sa avem o seara linistita! :*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu