joi, 7 mai 2015

Povesti ingineresti

Dupa ce am vazut o cearta intre un pescarus si un porumbel, orice alta nazbatie pe ziua de azi, paleste. Cum o fi sa te certi in timp ce zbori? Dai din aripi si argumentezi ... gasesti scuze si in loc de palme il ciupesti pe celalalt. Mda... 
Azi metroul a mers precum melcul...nu stiu ce lucrari tehnice sunt pe ruta Preciziei -Unirii dar stiu ca am stat in fiecare statie destul de mult. Timpul de stationare le-a dat unora o stare de neliniste. Spre exemplu in spatele meu un pusti cu rucsac in spinare a facut la piruete de ne-a ametit pe toti din jurul lui. Si s-a invartit si s-a sucit si isi scotea telefonul sa verifice. In fine cu chiu cu vai am ajuns la Eroilor. Peronul plin ochi. Incerc sa inteleg de multa vreme de ce toata lumea prefera sa ramana la primul si ultimul vagon si sa mearga intr-o inghesuiala de nedescris, cand mijlocul trenului e mereu liber. Ma strecor cu greu prin multimea adunata la capatul peronului si urc in metrou. Gasesc loc liber, ma asez si ma uit ca de obicei in jurul meu. Langa mine un domn purta un dialog cu o tanara. El ii explica cu foarte multa minutiozitate in termeni tehnici cum functioneaza nu stiu ce mecanism. Domnisoara efectiv era plictisita, casca de zor si facea eforturi sa nu adoarma dar domnul incerca din rasputeri sa ii atraga atentia. Cand o vedea ca isi pierde interesul o atingea discret pe brat. Ea schita un zambet si el incantat lua avant.
Va spun drept daca cineva ar fi incercat la ora 8,30 dimineata sa imi povesteasca asa ceva, fugeam rupand pamantul! Mai bine ii spunea povestea cu scufita rosie sau cu bicicleta galbena :)))
Atentie se deschid usile spre o noua zi ....si e insorita ... si e cu zambete! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu